Mai țineți minte povestea lui Otto? Cel care a reușit să alerge fără să-și dea seama 10 km, în timp ce Cătă Petru îi povestea de-ale vieții și cum să alerge pe vârfuri chiar dacă pare la început un balerin :). La aproape patru luni de la ultimul record cu care s-a surprins pe sine (puteți reciti aici primul articol), Otto a reușit să alerge un semimaraton.

Ai alergat primul semimaraton din viață. Cum s-a întâmplat și când?

În preajma Crăciunului, anul trecut, mă gândeam că mi-ar plăcea să alerg o tură pe un traseu în cerc, un fel de centură. Mi-am scos o hartă de pe net, mi-am făcut un traseu cu gândul că o să încerc ceva nou. În prima zi de Crăciun, 25 decembrie 2012, nu aveam ce să fac, mă plictiseam și am spus că ar fi cazul să alerg pe traseul nou. Nu știam câți kilometri are. După alergare am constatat că am parcurs 20,53 km. M-am bucurat mult, mai ales că nu era un obiectiv.

Ultima dată te-ai surprins cu alergarea pe o distanță de 10 km. Cât a trecut de atunci?

Am început să alerg în 16 iulie 2012, împreună cu colega de școală Ramona. După o lună și un pic, ascultând încurajările lui Cătă și alte povești despre alergare, am reușit să alerg cei 10 km de care “îmi era frică”. Până la următorul prag, cel de 20 km, au trecut aproape 4 luni.

Ce ai făcut ca să reușești această performanță? Spune-ne care sunt secretele :)?

Nu am crezut vreodată că o să pot alerga atât de mult. Am ajuns să pot face asta fără să îmi dau seama. Așadar nu am secrete. Dar pot spune că m-au ajutat prietenii care mi-au fost alături și cuvintele pe care mi le-a spus Cătă “nu există nu pot, doar nu vreau”. Dacă ar fi să recomand ceva, aș spune:

1) să îți scoți din cap cuvintele „nu pot”

2) să ai o alimentație echilibrată

3) să începi încetul cu încetul (km cu km), să nu te aventurezi direct la 20 km pentru că vei fi dezamăgit.

4) să nu renunți

5) cel mai important este SĂ VREI !!!

Ce te-a motivat? Intenționezi să participi la competiții?

La început mă motiva doar dorința de a face mișcare, de a alerga ca să mă mențin în formă. După ce am alergat cei 10 km, pentru că m-am surprins pe mine, am început să mă gândesc că și eu POT să particip la un semimaraton și, de ce nu, la un maraton. Prima competiție la care aș vrea să particip este semimaratonul de la Brașov.

Ai modele de alergători care te ajută să-ți păstrezi voința?

M-au inspirat și mă inspiră în ale alergatului Florin Chindea și Cătă.

Ca să înțelegem programul pentru performanță, ne spui cât de mult alergi pe săptămână?

Programul meu a fost după cum m-am simțit. Am alergat după pofta inimii :). Fără să îmi impun un antrenament dur. Cred însă că performanțele pot fi și mai mari dacă ai un program pe care să-l respecți.

Fii sincer, iei din când în când steroizi ca să prinzi viteză :)?

Ha ha ha! Nu. Evident. Nu am folosit niciodată și nici nu voi folosi.

Atunci alimente minune? Poțiuni magice care îți dau aripi?

🙂 🙂 🙂 Îmi pare rău că nu pot să dau o listă cu alimente minune. Dar recomand o alimentație echilibrată, care să cuprintă toate alimentele, împărțită în 5 mese: 3 principale și 2 gustări.

Cum te-a afectat sezonul rece? Care a fost programul de alergare iarna asta?

De fiecare dată când am simțit nevoia să alerg am alergat. Vremea pentru mine nu a fost un impediment. Chiar am avut un randament destul de bun pe zăpadă – 11.12.2012, prin Timișoara, 10,17 km în 51min 53 sec.

Să înțeleg că ai echipament cu calorifer în dotare :)?

Ei bine, echipamentul meu este cât se poate de banal. E departe de categoria profi. Pantaloni și bluză de fâsh/bumbac, mănuși simple, un batic subțire la gât, căciulă când e rece și, bineînțeles, nelipsitul tricou Alergotura.

Cam asta este ultima poveste a lui Otto cel sprințar. Pentru cei care îl cunoașteți mai puțin, vă pot spune că numele lui este Octavian Stana, are 27 de ani și este doctorand în ultimul an la Universitatea Politehnica din Timișoara. E timișorean și este pasionat de sporturi, de muzică și de plimbări lungi. Însoțit, nu singur. Planurile pe termen scurt sunt să termine cu brio doctoratul și să-și caute un job pe placul inimii. Rămâne activă opțiunea cu alergatul. Pe termen lung își dorește echilibru în viață și liniște.

După ce mi-a răspuns la întrebări mi-a mai spus că le mulțumește tuturor celor care l-au ajutat să alerge din ce în ce mai mult și mai repede și apreciază că au crezut în potențialul lui.

Potențial să alergăm mai mult, mai repede, sub soarele arzător sau sub stropii de ploaie avem toți. Noi, cei din Alergotură, ne-am convins de asta. Încearcă și tu să aflii care este adevăratul tău potențial. Începe de pe acum alergarea pentru ca la primăvară să fii în formă maximă. Vine căldură și dăm jos cojoacele! Cu ele jos și cu colăceii :). Hai la ture!